1. Ce studii ați absolvit?
Ultimele studii le-am absolvit la Facultatea de Automatică și Calculatoare din cadrul Universității “Politehnica” Timișoara, specializarea „Calculatoare”.
Am urmat cursurile Liceului de Informatică Grigore Moisil din Timișoara.
Școala gimnazială am absolvit-o în comuna Dudeștii Noi.
2. La ce vârstă ați intrat în funcția de primar al comunei Dudeștii Noi?
23 de ani.
3. Din câte am înțeles, sunt mulți investitori în comuna dumneavoastră. Cum i-ați atras în zonă?
Cred că principalele puncte forte au fost distanța redusă față de Timișoara și faptul că aici nu exista până atunci un centru industrial. Practic, investitorii aveau asigurată mare parte din forța de muncă necesară și veneau cu un concept nou.
Cel mai important lucru care a atras investitorii a fost asfaltarea drumului de legătură dintre comuna Dudeștii Noi și DN6. Am văzut la nivel micro cât de importantă este infrastructura primară pentru atragerea de investiții importante. De la 12 firme în 2004, în mare parte boutique-uri, am ajuns în 2008, după ce am asfaltat drumul în 2007, la peste 100 de companii dintre care două foarte mari.
4. Ce ne puteți spune despre infrastructura comunei?
În momentul de față există asfalt pe mai bine de jumătate din străzile din vatra veche a comunei. Celelate sunt incluse într-un proiect de asfaltare, care se va derula începând cu anul umător. Alimentarea cu apă acoperă întreaga localitate. Totodată, rețeaua de canalizare este funcțională și acoperă toată comuna.
5. Unii oameni se tem să se mute la țară din pricina faptului că se întâmplă multe farădelegi și infracțiuni. Vorbim de unele localități unde sunt raportate adesea cazuri de violență, furturi din locuință, deranjarea ordinii publice. Ce ne puteți spune despre localitatea dumneavoastră, este un loc sigur de locuit și conviețuit? Puteți detalia?
Nu ne-am confruntat niciodată cu probleme grave. Au fost și situații mai puțin plăcute, dar nu cu un impact deosebit, astfel că ne putem declara o comunitate liniștită într-un loc sigur de locuit. Rata infracțională este una dintre cele mai scăzute din județ.
6. Nu am putut să nu observăm că se vorbește și despre realizarea unui Aqua Park la dumneavoastră în localitate, proiect despre care oamenii sunt foarte încântați. Ce planuri de modernizare luați în calcul pe viitor?
Toate planurile de viitor trebuie gândite ca să fie în folosul comunității. Aqua Park-ul rămâne în atenția noastră, însă, deocamdată, nu mai putem accesa fonduri europene pentru că s-au schimbat condițiile de finanțare și nu mai suntem eligibili. Rămâne să îl realizăm cu fonduri private. În ceea ce privește modernizarea, am depus sau am demarat deja mai multe proiecte de modernizare a instituțiilor din comună și de construire a unui centru civic. Rezultatele se vor vedea în anii ce vor urma. Toate instituțiile publice funcționează deja în clădiri reabilitate și dotate corespunzător. Prin modernizare noi înțelegem să le transformăm în edificii sustenabile din punct de vedere energetic (deja la școală avem un sistem de încălzire neconvențional pe pompe de căldură), cât mai multe procese să fie automatizate și accesibile de pe internet, să cât mai fie apropiate de cetățean atât fizic, cât și virtual.
7. Puteți enumera câteva firme care recrutează personal în zona dumneavoastră și domeniile de activitate ale acestora?
Rus-Savitar (Casa Rusu) – desfășoară activități în industria mobilierului;
Terra Profil – desfășoară activități în industria tiglei metalice;
FM Logistic – desfășoară activități în domeniul serviciilor de depozitare, transport, co-packing şi consultanţă în domeniul lanţului logistic de aprovizionare.
8. Să ne îndreptăm atenția către tinerii din zonă. În majoritatea localităților de la țară, tinerii tind să plece în străinătate din ce în ce mai mult pentru a face bani. Majoritatea pleacă cu obiectivul principal de a strânge bani pentru a ridica o casă. Care este situația la Dudeștii Noi din acest punct de vedere? Tinerii pleacă în masă sau sunt atrași în câmpul muncii de investitorii din zonă?
Există situații în care tinerii au ales să plece în străinătate, însă numărul nu este îngrijorător. Într-adevăr, faptul că în comună își desfășoară activitatea mai multe firme mari înseamnă mult pentru comunitate. Mulți tineri au avut șansa să se afirme și să ajungă în poziții importante pe fondul meritelor deosebite.
Faptul că încă din anul 2007 am acordat teren tinerilor pentru construirea de locuințe (peste 200 de parcele până în prezent) a făcut ca Dudeștii Noi să fie comuna cu cea mai tânără populație din jurul Timișoarei. Chiar dacă unii tineri au ales să plece în străinătate, faptul că au investit ceea ce au câștigat acolo într-o casă ne face să credem că au făcut-o cu intenția clară de a se întoarce acasă.
De altfel, dacă ne uităm la evoluția populației, aceasta a crescut cu aproximativ 40% între anul 2004 (2319 locuitori) și anul 2017 (3459 locuitori) conform datelor de la Institutul Național de Statistică.
9. În ceea ce privește agricultura, ce ne puteți spune despre agricultura specifică zonei de la țară? Sunt oameni care încă păstrează acest temei de bază?
Da, din fericire, da! Sunt câteva asociații care au ca domeniu de activitate agricultura și care lucrează sute de hectare într-un mod competitiv. Totodată, există și persoane fizice care, chiar dacă nu au o suprafață mare, cultivă cereale pentru uzul gospodăresc. De asemenea, sunt câteva persoane care au depus proiecte cu finațare europeană în ceea ce privește inființarea unor culturi, pe care le-au câștigat și pe care le implementează cu succes.
10. Cum vă păstrați viu tezaurul satului? Există în zonă meșteșugari?
Nu aș putea spune că avem o amprentă locală unică. Satul a fost unul de șvabi, etnici germani care au plecat în Germania lăsând un gol în ceea ce privește coeziunea socială și legăturile inter-umane specifice unei comunități pe care cu greu le-am refăcut. Aici, la noi, trăiesc oameni din toate colțurile țării și fiecare a încercat să aducă din zona lui un bagaj de obiceiuri și tradiții. Gavrilă Safta, ardelean la origini, confecționează de zeci de ani instrumente muzicale de suflat. Totodată, până acum câțiva ani, am avut un dogar venit tot din zona Ardealului, care transforma cu măiestrie lemnul în ciubere, butoaie, donițe sau putini.
11. Există tineri antreprenori în zona dumneavoastră? Spre ce domenii se îndreaptă cu investițiile?
Sunt două tinere care și-au deschis afaceri în domeniul înfrumusețării. De asemenea, există un centru de reparații calculatoare și mai multe magazine.
12. În unele localități lucrurile par să se miște foarte greu, mai ales când vine vorba de modernizare și de atragerea investitorilor în zonă. Aveți un sfat pe care puteți să-l oferiți colegilor dumneavoastră?
Nici nouă nu ne-a fost ușor tot timpul. Am avut de așteptat, uneori, poate, am fost făcuți să așteptăm degeaba. Nu există o rețetă a succesului. Dar nu trebuie să ne dăm bătuți, Determinarea și seriozitatea sunt cuvintele cheie după care trebuie funcționeze orice administrație publică locală. Nu există o rețetă unică de succes. Trebuie doar să ai o viziune strategică și să știi ce vrei. Vei găsi apoi și metodele, dacă ești perseverent.
13. Ce părere aveți despre tinerii care sar peste procesul de educație pentru a intra pe piața muncii mai devreme? Este o decizie corectă?
Nu cred că se poate vorbi despre a fi sau nu corectă decizia. Depinde de împrejurări. Dacă ești forțat de situație, te apuci de treabă. Ceea ce cred eu însă cu tărie este că educația este foarte importantă pentru o piață a muncii competitivă. Sistemul de educație trebuie să fie unul performant și adaptat la nevoile societății în continuă schimbare. Sistemul de educație trebuie să furnizeze companiilor forța de muncă calificată de care au nevoie.
Cei care sar peste procesul de educație și au succes sunt mai degrabă excepții.
„Pregătirea înseamnă totul. Conopida nu este altceva decât o varză care a fost educată într-un colegiu”. Mark Twain
14. Dacă este să vorbim de turism, despre turiști care ar vrea să viziteze Dudeștii Noi, aceștia ar avea unde să fie cazați?
În momentul de față există două unități de cazare de tip pensiune cu o capacitate de peste 20 de locuri fiecare. Acum tocmai derulăm în cadrul comunei un proces de reflecție cu privire la modalitățile de fructificare în comună a titlului de „Capitală Europeană a Culturii” de care va beneficia municipiul Timișoara în 2021. Turismul este unul dintre beneficiile rezultate din dezbateri. Pentru a-l activa va trebui să gândim încă de pe acum manifestări și puncte de interes care să atragă turiști. Deja organizăm ce câțiva ani două festivaluri, avem cea mai veche biserică șvăbească din Banat, monument istoric ce va fi restaurat cu bani europeni, avem o zonă naturală protejată ce poate fi pusă în valoare.
15. Un mesaj pentru tinerii care încă nu știu ce le rezervă viitorul?
Pentru cei nesiguri de viitor este mai bine să vorbim despre prezent, pentru că în funcție de el se conturează viitorul. Un prezent sănătos duce înspre un viitor de succes.
About The Author
