Roșii ca pe vremuri, sub acest nume i-am descoperit pe Facebook. După câteva minute de navigat pe pagina lor am vrut să cunosc cine stă în spatele acestui concept. Voiam să le aflu povestea așa că am lăsat un mesaj pe pagina lor în speranța că poate vreodată vor dori să împărtășească experiența lor și ulterior, pe baza conversației să realizăm o poveste bine pusă la punct.
Răspunsul a fost prompt, mi s-a spus că mă vor contacta ei pe parcursul zilei pentru a sta de vorbă. Le-am mulțumit, am lăsat o adresă de mail pe care, de asemenea, pot fi contactat și mi-am continuat ziua.
Câteva ore mai târziu, primesc un mesaj de la pagina respectivă și încep să citesc, timp în care ochii îmi tremurau și se umezeau. De obicei, când realizez astfel de materiale, obișnuiesc să iau povestea propriu zisă, să corectez unele lucruri, să adaug unele idei din discuțiile pe care le avem, astfel încât să se creeze un fir narativ. De această dată voi lăsa mesajul exact așa cum a fost scris.
Bună ziua, din nou!
Mă numesc Mirela, pe soțul meu îl cheamă Alex, avem doar o poveste, încă nu este de succes, nici nu știm dacă va fi. Alex a urmat cursurile facultății Economia și Gestiunea producției agricole și agroalimentare, în cadrul ASE. Probabil, așa a căpătat această pasiune pentru agricultură. Nu și-a susținut licența (valurile tinereții) și s-a angajat la o firmă de distribuție anvelope.
Anii au trecut, ne-am cunoscut, ne-am căsătorit și după ce a venit pe lume primul copil, a hotărât că dorește să devină agricultor.
Pe mine m-a surprins mult această decizie! Mă gândeam că un băiat născut și crescut în BUCUREȘTI, într-un apartament, cu puține vacanțe petrecute la țară, la bunici, nu ar putea avea această pasiune. Dorința sa era să renunțe la serviciu și să se ocupe doar de agricultură, ceea ce a și făcut, în urmă cu 3 ani. Încă de acum 5-6 ani, a investit banii în 2 solarii, construite în curtea socrilor mei, în Dragomirești Deal, ei cumpărându-și acolo o casă și un teren de 1000m. Acolo, timp de 2 ani (până când a renunțat definitiv la serviciu) a plantat roșii, pe care le vindea cunoscuților. Soacra mea deține și un teren, aproape de zona Militari, pe care Alex a decis să îl cultive acum 3 ani când a renunțat la serviciu.
A plantat roșii de câmp, dar, după ce ele au început să se coacă au fost afectate de mană. Timpul trecea, venise pe lume al doilea copil, iar noi trăiam din salariul meu. Ne-a fost extrem de greu din punctul ăsta de vedere și Alex a hotărât să meargă să lucreze pe un vas de croazieră, ca utility.
A lucrat acolo 2 ani, tot cu gândul la visul său!
În 2018, când a încheiat contractul, a hotărât să încerce din nou să-și realizeze acest vis, așa că a plantat salată, iar acum pregătește terenul pentru alte legume, printre care și roșiile mele de pe vremuri.
Că asta-i altă poveste…….. Văzând cu câtă pasiune vorbește despre agricultură, eu am început să caut semințele bunicilor, cele nemodificate genetic, pe care le-am găsit la Eco Ruralis, iar anul trecut în solarul gol al lui Alex, le-am plantat pentru prima dată.
Am oprit semințe doar din soiurile care mi-au plăcut și anul acesta le transformăm în răsad pentru a obține o nouă recoltă, de data aceasta, sper, mai mare.
Nu știu dacă acum vă mai interesează povestea noastră, însă eu am scris-o pe scurt, cu drag.
Ce înseamnă un vis?
Ce înseamnă să lupți pentru un vis?
Ei bine, dovada clară și exemplul concret îl aveți mai sus!
Alex a renunțat la un salariu de 2000 de euro pentru a putea investi timp și muncă în visul său!
Un om care a fost nominalizat și desemnat caștigătorul titlului de ”Angajatul anului 2018” pe domeniul său.
Acum, de o bucată de vreme, lucrurile prind contur la ”Roșii ca pe vremuri”, iar dacă sunteți de pe lângă București și doriți să mâncați o salată sănătoasă, fară a fi stropită cu substanțe, vă recomand cu drag să apelați la acești oameni minunați!
Las un link mai jos, unde puteți intra în legătură cu ei:
https://www.facebook.com/Rosii-ca-pe-vremuri-381473372376111/